Ardealul, toponime

Artefactele gepide, descoperite recent în comuna Chinteni de lângă Cluj, ne duc înapoi în istorie la regatul acestor „stramoși” ai ardelenilor. Se presupune că în zona Apahida s-ar fi aflat o curte regală gepidă.

Două lucruri interesante de spus aici. Primul este că toponimul Ardeal se trage fie din maghiarul erdély  = pădure, fie de de la marele conducător gepid Ardaric (probabil mort prin 460 d. Hr.), care dupa moartea lui Attila în 453, se rascoala impotriva Hunilor, Gepizi-1îi învinge in batalia de la Nedao , în Panonia si pune bazele unui regat Gepid in Transilvania zilelor noastre de la curbura vestica a Carpatilor și pana la râul Tisa.

Acest regat va dăinui cam 200 de ani (475-675) si va fi unul din cele mai importante entitati statale ale istoriei est-europene, care de facto va cristaliza istoria Bizantina pe aceste locuri.

Al doilea lucru interesant ar fi etimologia poporului gepid, o denumire cu care i-au botezat romanii, ei considerandu-se (auto-numindu-se) Giflas. Iordanes, in vestita sa lucrare și una din cele mai specializate în aceasta perioada istorică (disponibilă aici), găsește etimologia gepizilor, numindu-i gepanta (care ar însemna – cei inceti sau mai “molcomi”) lucru caracteristic ardelenilor până în zilele noastre.

Infanteria cuirasată a gepizilor a fost una dintre cele mai puternice cohorte ale armatei hunilor, a cărei expansiune spre Vest a fost oprită abia în urma bătăliei de pe Câmpiile Catalaunice, când generalul roman Flavius Aetius a reușit să îl înfrângă pe regele hun Attila. Gepizii, conduși de regele Ardaric, au luptat alături de huni, apoi s-au răsculat împotriva lui Ellak.

Gepizii sunt veriga dintre germanici și latini. O altă traducere a numelui lor ar fi gepaida = „geții cei înceți”, dată probabil și de modul de deplasare al trupelor.  Este însă exagerat să considerăm că numai ei ar fi strămoșii ardelenilor.

Mai degrabă este vorba de resturi de populație gepidă care au rămas în Ardeal și s-au amestecat treptat cu populatia bastinașă, fiind oricum în număr foarte mic față de masa populatiei daco-romane. Ca dovadă sunt tocmai puținele morminte, numărul mic de cuvinte de origine gepidă și numărul nu foarte mare de indivizi cu parul deschis la culoare și trăsaturi faciale germanice. Desi ardelenii, în general, au tenul mai deschis decat oltenii si muntenii, totuși majoritatea ardelenilor nu prea au trasaturi germanice.

Cei mai multi ardeleni sunt bruneți și sateni, în vreme ce blond-roscatii si satenii deschisi sunt mai putini la număr – deci ar fi o exagerare sa afirmi ca gepizii au adus un așa mare aport la geneza ardelenilor, iar numele lui Ardaric, un aliat fidel al lui Atilla, să fi rămas atât de important în istorie. Ultimul rege gepid, Kunimond, moare aprox. în jurul anului 560 (fiica sa, prințesa Rosemond, este subiectul unei legende dramatice), după care regentul gepizilor este deja un avar iar posesiunile gepizilor sunt vasale avarilor, dar neocupate încă de aceștia – se poate discuta de un regat gepido-avar.

În 610-611, avarii împreună cu longobarzii cuceresc toată peninsula Balcanică și ataca Bizantzul. Majoritatea avarilor migreaza spre sud, ramânând pe loc doar această entitate gepido-avară. Slavii se rascoală în 623-624 si cuceresc aproape toate posesiunile avare, iar exact în acelasi timp (sic) ar fi apărut încp un migrator turcic (ungurii zic ca au fost secuii – teorie discutabilă), care împreună cu slavii lichideaza prin 675 tot ce a rămas din aceasta entitate. Teoria, destul de controversată, este numita de unguri “teoria dublei cuceriri” sau în maghiară “kettős honfoglalás”.

Lasă un răspuns