Ziua națională

Anul acesta românii au sărbătorit, cu fast sau cu zile libere, și (celel)alte două Uniri ale Principatelor, pe lângă Ziua națională de la 1 decembrie.

Parlamentul a declarat iar președintele Klaus Iohannis a promulgat întâi (în toamna lui 2016) legea privind declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române ca nelucrătoare, urmată de încă o zi liberă pentru români. Ziua Unirii Basarabiei cu România a fost declarată sărbătoare naţională în primăvara lui 2017.

A cui a fost oare ideea, și este ea o simplă exploatare a lenei noastre proverbiale? Iniţiatorul proiectului, deputatul PMP Eugen Tomac a susţinut că „uitarea istoriei este totuna cu trădarea”.  Chiar dacă și această lege a fost promulgată, ziua de 27 martie nu a și devenit zi liberă. Ea ar trebui să figureze în Codul Muncii ca sa devina sărbătoare nelucrătoare, nu doar să fie declarată sărbătoare națională.

Pe de altă parte, aflat la București cu ocazia unei invitații din partea Ministerului de externe al României, ministrul de externe maghiar Peter Szijjarto a declarat, referitor la decizia Guvernului maghiar de anul trecut, prin care a interzis diplomaților unguri să participe la evenimentele dedicate Zilei naționale de la 1 Decembrie, că „va vedea dacă va fi schimbată” cu ocazia Centenarului Unirii, precizând doar că:

Vă anunțăm până pe 1 decembrie!

Referitor la Ziua națională a României, după cum a povestit istoricul Neagu Djuvara, într-un interviu acordat TVR în 2011, alegerea datei de 1 decembrie a fost una conjuncturală. Inițial fusese propusă o altă dată, și anume 22 Decembrie, momentul izbucnirii Revoluției, dar aceasta era prea aproape pentru regimul Iliescu de mascarada de proces care a dus la execuția cuplului Ceaușescu.

O altă dată propusă a fost cea de 10 Mai, în care Carol I de Hohenzollern a depus jurământul ca rege al Principatelor Unite Române (România ca stat a existat de la 1878, când marile puteri ale lumii ne-au recunoscut independența, în urma tratatului de la Berlin). Această zi a și fost mai bine de 80 de ani, între 1866 și 1947, zi națională – una reprezentativă pentru monarhie.

Din acest an, de când sărbătorim nu mai puțin de trei zile ale Unirii celor trei Principate române, se pare că a fost deschisă o nouă perspectivă, ca și calea unei reconcilieri asupra zilei de 1 Decembrie. Mai nou s-a votat și introducerea zilei de 15 martie ca zi liberă – Ziua maghiarilor din România. Poate, cândva, va fi înlocuită și Ziua națională de la 1 Decembrie cu o dată mult mai potrivită – propusă inițial de fapt – și anume 22 decembrie, ziua Revoluției de la 1989, care ar putea (re)deveni astfel mitul fondator al României moderne. Chiar dacă este un mit contestat.