Vinituri sau zinituri în Ardeal

Am ajuns în articolul de aici la administrația locală de pe Somelul Mic. Ca o paranteză, să amintim că originea cuvintelor „vinituri” sau „zinituri” ar fi invazia evreilor din sec. XVIII-XIX – o spune dr. Raluca Tomi (2005: 85). Revenind, pot să afirm despre ceea ce se întâmplă în marele Oraș de pe Someșul Mic că nu este, nici pe departe, pe măsura bugetului uriaș pe care îl are an de an la dispoziție.

Primarul Boc o fi făcut ceva mai mult decât a făcut primarul Funar (vopsit și revopsit bănci, bani la biserici), plus câte ceva din ce n-a făcut predecesorul său (asfaltări de străzi pe centru, investiții, Tetaroame).

Dar acum trebuie să vină să repare (alt)cineva întârzierile din epoca Boc (asfalt și pe la periferie, o centură sau măcar ocolitoare a orașului, mai puține autorizații de construire și mai multe parcuri, poduri, supratraversări de cale ferată, etc).

Întrebarea care se pune este cu cine, cu ce oameni faci tu investiții deștepte, într-un oraș incapabil să-și sincronizeze măcar semafoarele? Pentru că atitudinea din feudalismul primitiv dacă nu-ți convine, pleacă nu face altceva decât să îndepărteze oamenii bine intenționați și să rețină în oraș doar yesmenii, adică o masă electorală bună de manevră, dar incapabilă când vine vorba de autoguvernare sau de activități complexe.

Se vorbește de IT-iști, dar știți cum îi numesc (în glumă, desigur) patronii lor – când vine vorba de angajați, pe terasele de la Engels? Pocnitori. O altă idee la fel de nocivă circulată prin spațiul public este cea a supremei alegeri: lumea n-a ieșit la vot, de-asta se întâmplă ce se întâmplă acum. Ca și cum e suficient ca tu SĂ ALEGI între tătucul cel bun și tătucul rău și totul va fi bine. O altă prosteală în masă, cum ar veni:

Voi stați cuminți acolo și faceți o singură alegere (în tăcere, dacă se poate) că dup-aia știu alții ce-i mai bine pentru voi.

Și culmea că și prosteala asta funcționează, iar triburile se aliniază 4 ani pro și contra tătucilor și mămucilor. Nu spune nimeni că sistemul de vot încurajează partidele mari, triburile, și nu permite accesul „viniturilor” – păi, cum să schimbi regulile în timpul jocului? Așa că roata se învârte tot așa cum am stabilit, iese ba USL-ul roșu, ba cel galben sau albastru, șamd. Lăsând politica la o parte și revenind la problema viniturilor, să vedem ce mai zic și alții:

Mai circulă o vorbă despre vinituri, cum că „poți să scoți un om din Zalău, dar nu scoți niciodată Zalăul din oameni”. Adică indiferent ce faci și cum te dezvolți departe de casă, originile rămân – asta ca o glumă mai mult sau mai puțin inocentă. „Personal, nu m-am simțit în niciun moment discriminată, acuzată, afectată de originile mele non-clujene. Orașul acesta e fenomenal pentru că-și are oamenii lui și pentru că a îmbrățișat cu deschidere oamenii veniți din alte zone” – spune Patricia Labou.

Cred că, în contextul actual, doar oamenii răuvoitori sau plictisiți de viață mai pot arunca vorbe acuzatoare viniturilor. În mediile în care eu mă învârt, oameni dintr-ăștia închistați nu există. Și, în plus, ce faci rău sau bine pe lumea asta nu ține de faptul că te-ai născut în cartierul Mănăștur (da, Cluj)  sau în cartierul Porolissum (Zalău).

În contrast cu bunul-simț al Patriciei, există destule clujence născute și crescute în frumosul Cluj care-și mai caută încă puritatea „rasială” pe internet, trăind probabil cu impresia funariotă că orașul s-a dezvoltat singur, cu clujenii neaoși – iar restul au venit doar să profite și să paraziteze locurile de parcare.

Și sibienii au aceleași stereotipii de limbaj, afirmă jurnalistul Dumitru Chiseliță de la Tribuna: „Noi nu le zicem vinituri, ci Venetici”  când am mai criticat aspecte ale Sibiului am fost trimis de băștinoși (nu e eroare de typing, BASTINOSI este) la Bucuresti, Rm. Valcea, Dragasani, Craiova, Slatina, sau mai nou la cele aflate în trend: Teleorman, Videle… Sloganul lor este:

GRANIȚA la Turnu` Roșu!

Acum mai nou mi se neagă și faptul că aș fi născut în Sibiu, dacă îndrăznesc să critic ceva. Răzvan Giula: E aproape fascinant, dacă nu ar fi perfect explicabil, cum Clujul și Timisoara au exact aceleași teme de discuție