Ce-i lipsește României, de Centenar?

La o primă vedere – una superficială – e destul de clar că lipsesc vreo 50 de ani. Cei din comunism nu se pun, au fost închiși. La o a doua, mai atentă, lipsesc chiar 78 de ani: România a fost Mare doar 22 de ani. Am rămas doar cu ideea României dodoloațe.

Cât a mai rămas din Centenar ne găsește împrăștiați și dezbinați, cu multe nemulţumiri acumulate- cam asta este, din păcate, atmosfera în România finalului de 2018. Populația este împărțită între generația 50+, aflată încă la butoanele puterii și crede că valorile pe care le-a deprins înainte de 1989 mai funcționează și azi.

Aceștia și-au făcut un titlu de glorie, ba mai mult se consideră mari patrioți, din lupta împotriva valorilor moderne care domină spațiul european și care au fost adoptate de generația celor de 40-40+ cea numită și a „decrețeilor”. În România Centenarului există tensiuni care se manifestă atât în legătură cu spaţiul vestic, în care am fost admiși și ne-am integrat din 2007, cât şi între generaţii.

Într-un interviu pentru Adevărul, psihologul clujean Daniel David aprecia că „România se află în faza valorilor de supravieţuire, nu a valorilor de emancipare, altfel spus, oamenii se concentrează pe satisfacerea valorilor şi a intereselor imediate legate de sănătate, şcoală, hrană, casă, nu pe valori de emancipare personală”.

Potrivit aprecierii sale, partea mai tânără a generaţiei X şi majoritatea generaţiilor mileniarilor şi Z nu susţin profilul psihocultural vechi al ţării. Universitarul clujean este autor al volumului „Profilul psihologic al poporului român“. De asemenea, Daniel David este şi prorectorul pentru cercetare, excelenţă şi competitivitate  al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Dincolo de poveștile astea generale și impersonale, ce cred eu că-i lipsește României de Centenar e o rază de soare. Pe de o parte, abia aștept 1 decembrie – mai ales că se lasă și cu o mini-vacanță (o zi liberă în plus). Pe de altă parte, mă aștept să fie tot mai frig. Noi și Revoluția am făcut-o tot pe frig (în Ajun de Crăciun) și Ziua națională tot așa o sărbătorim. Adevărul e că am avut și o zi de 23 august în plină vară și tot n-a fost bine!

Centenar România, faza pe Academie

Odată absolvită cu brio faza pe grădiniță a Centenarului România, sau mă rog, cea pe desene – în care s-a optat pentru cel mai ciudat logo posibil – zilele trecute am intrat în etapa pe școală, sau de recrutare de personal.

Câteva cuvinte despre acest logo: dincolo de faptul că este greșit, nu are nici suflet, în ciuda „aspectului” semi profesionist și indian. Și sloganul sună aiurea… cum adică sărbătorim împreună? Ca și cum am fi putut și separat, ne-am fi urcat în sus, ori am fi avansat înainte. Nu spune nimic de fapt – și cel mai rău, nu transmite niciun mesaj emoțional sau rațional. Doar spune, ca să nu tacă, la fel ca bulinuțele acelea colorate de deasupra, care au o formă și niște culori.

În fine, eșec total, dar să răsuflăm greu și să revenim la etapa doi. Cu această ocazie academicianul Eugen Simion a ieșit în presă cu câteva declarații, de fapt săgeți aruncate în direcția premierului Tudose:

„Se întâmplă lucruri care ne îngrijorează. Am auzit că se organizează, în momentul de faţă, o nouă reformă. S-a întâmplat cândva când un guvern a interzis oamenilor mai în vârstă să mai lucreze. Este o măsură atât de… iraţională împotriva culturii.

Noi vrem să menţinem la Institutele noastre oameni mai în vârstă, pentru că ei ştiu carte. Nu putem face marile dicţionare fără aceşti oameni. Se anunţă că trebuie să-i scot iarăşi pe oamenii ăştia, să-i oblig să renunţe la pensie. Dar ei au muncit 50 de ani pentru pensia asta. Și tocmai acum îi obligăm să iasă, când avem nevoie de ei?

S-a sugerat prin cancelarii că un tânăr cu o cameră de filmat trezește mai mult interes de Ziua limbii române decât 100 de academicieni. Aş vrea să îi comunic direct primului-ministru,am auzit că este un om dintr-o bucată, dar eu nu ajung să vorbesc cu el şi vă rog pe dumneavoastră: să nu ne facă răul ăsta!  Dacă dăm afară academicieni și angajăm bloggeri în Academie, facem un rău imens.

Nu ştiu ce economii poate face Ministerul așa, să ne lase şi pe noi să gândim puţin. Noi trebuie să rămânem o naţiune culturală. Nu este vorba de naţionalism aici! Ci pur şi simplu să fii român, european, să îţi iubeşti cultura ta, să vrei ca ea să existe şi să se afirme odată cu limba ta şi cu naţiunea ta.

Asta este o chestiune foarte importantă”, a declarat Eugen Simion, directorul Institutului de Istorie şi Teorie Literară “George Călinescu” din cadrul Academiei Române. Dacă nu v-ați dat seama până acum, acest citat include și un pamflet. Las cititorii să extragă singuri micii de Kaufland din discursul academicianului nostru, iar până atunci, aștept în continuare faza pe Academie.