Artefacte gepide în județul Cluj

Ardealul era o provincie secundara a regatului gepid – numit Gepidia – centrul acestuia fiind estul Sirmiei, și cuprinzând Banatul, vestul Olteniei și al Tarii Hategului. Regatul a rezistat două secole, fiind învins de longobarzi iar  rămășițele sale, cucerite de avari ceva mai târziu, în secolul al VI-lea.

Scurtă istorie a regatului gepid

După moartea lui Attila în anul 453, conducătorul militar Ardaric (care luptase alături de acesta până pe Câmpiile Catalaunice, infanteria cuirasată a gepizilor fiind una din cele mai puternice cohorte ale armatei hunilor) se ridică alături de ostrogoți împotriva fiului acestuia, Ellak.

Îi învinge pe huni in batalia de la Nedao, din Panonia si pune bazele unui regat Gepid pornind de la curbura vestica a Carpatilor și până la râul Tisa (estul Câmpiei Panonice). Scriitorii bizantini din sec. al VII-lea foloseau pentru zona Oltenia-Banat și denumirea Gepidia. Istorici precum Malcolm Todd îi numesc pe gepizi drept cei mai misterioși dintre toate triburile germanice ale perioadei migratoare.

Chiar dacă centrul regatului era pe actualul teritoriu al Serbiei la Sirimium, Apahida pare să fi fost și ea o capitală (religioasă?) a regatului gepid.  Alte surse istorice consideră mormintele de la Apahida ca fiind ostrogote, nu gepide. În orice caz, ambele triburi germanice, foste vasale hunilor și având mercenari în armata lor, au devenit federați ai Imperiului roman.

Pentru că apărau granițele imperiului, acești mercenari primeau un subsidiu anual de 100 pounds aur (~ 45 kg).

Pannonia gepidă a fost ocupată temporar de longobarzi, care, aliați cu avarii euroasiatici, au distrus regatul gepizilor (566), după care longobarzii au migrat mai departe în Italia (568), sub conducerea regelui Alboin (căsătorit cu fiica ultimului rege gepid, Rosamunda).

Situri arheologice în județul Cluj

Resturile gepizilor au fost asimilate de avari și alte populații din Pannonia și vestul Transilvaniei. Au rămas în urma lor o serie de situri arheologice gepide în care s-au găsit artefacte prezentate în imaginile următoare:

Iată o piesă importantă din tezaurul de la Apahida atribuit gepizilor, aflat în prezent, nu în totalitate, la Muzeul național de Istorie din București.

Este vorba de un inel de aur cu sigiliu pe care este inscripționat (probabil, în jurul interpretării existând controverse) Omharus și se află în prezent la Muzeul Național din Ungaria. Descoperirea a fost făcută pe când Transilvania făcea parte din Imperiul Austro-Ungar.

În august 2004, la Vlaha, a fost descoperită o necropolă cu 202 morminte datând în secolul al VI-lea d.Hr. Au fost deshumate piese de ceramică, articole de bronz și o armură.

Și la Turda a fost descoperit un mare mormânt gepid si o comoară. Comoara, atribuită unei prințese gepide, a fost găsită de arheologul Mihai Bărbulescu, în timpul unor săpături care au avut loc în ruinele castrului roman al Legiunii a V-a Macedonica. Citiți mai multe despre comoară aici.

Aceste ruine au fost folosite pe post de loc de înmormântare în perioada migrațiilor de către gepizi. Alte obiecte de podoabă și cult gepide au fost descoperite la Someșeni și recent, în nordul Clujului la Chinteni. Alte surse documentare găsiți aici în engleză.