Klausenburg și Weissenburg

Consultând o hartă a Austro-ungariei din sec. XVIII (disponibilă pe Wikipedia) mi-a atras atenția sonoritățile diferite din denumirile orașelor transilvănene: Klausenburg și Weissenburg versus Hermannstadt și Kronstadt.

Nu-ți trebuie prea multe cunoștințe de germană (sau le poți folosi pe acelea împrumutate în graiul ardelenesc) pentru a distinge între burg și stadt. Sufixul stadt din denumirile săsești ale Sibiului și Brașovului sugerează că aceste localități erau considerate mai degrabă orașe, în vreme ce Alba și Clujul au acel sufix burg care sună aproape ca un diminutiv: orășel sau mai degrabă târg(ușor).

Din câte am citit până acum, istoricii nu s-au pus de acord care sunt cele 7 burguri din componența Siebenbürgen: există opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești care au alcătuit inițial numele Septem castra, deoarece lipsesc dovezi scrise în acest sens. Probabil că este vorba de orașele fortificate:

Să remarcăm încă un burg (Sighișoara) alături de Cluj și Alba Iulia, care este în toate cele trei cazuri echivalentul sufixului maghiar vár, ce desemnează cetate întărită. Faptul că Weissenburg nu apare printre cele șapte se explică prin faptul că a fost oraș episcopal (creștin), înainte de a deveni capitală de principat.

Sărind peste perioada medievală în care s-au ridicat aceste cetăți componente ale Transilvaniei (care era doar o regiune, un pământ crăiesc), până spre Renaștere și apariția principatului independent, două burguri (cetăți) și un oraș și-au disputat statutul de capitală a lui: Alba Iulia, Sibiul și Clujul. Depinde unde stabilim începutul istoriei, sau care parte a ei focalizăm ocheanul invers al celui interesat de trecut: cea de sfârșit de Ev Mediu – început de Renaștere, pe care o știm doar din cărțile vechi, sau cea recentă ale cărei urme încă le mai vedem.

Imagine-veche-a-Palatului-Principilor-din-Alba-IuliaPrincipatul Transilvaniei a debutat la 1540 sub Ioan Sigismund, fiul voievodului Zapolya dintre anii 1526 și 1540 – Szapolyai János.

Iar prima capitală a principatului independent, la început cu discretă influență, mascată de plata unui aproape nesemnificativ tribut, dar mai apoi sub fățișă suzeranitate turcească, a fost Gyulafehérvár = a lui Iuliu albă Cetate, ori Cetatea Albă a lui Iuliu, devenită azi Alba Iulia.

Istoriografia română și cea maghiară nu prea s-au pus de acord nici cine, și nici ce era Iuliu (zis și cel Bătrân, tatăl marelui rege Ștefan I). Era maghiar ori pui de dac – Șarolta, mama sa, ar fi fost de origine dacă? Și dacă era maghiar, atunci cum de îl chema Iuliu(s) și nu Gyula, iar pe tatăl său, Ladislaus?

Palatul-PrincipilorAșadar, Alba-Iulia își revendică statutul de primă capitală a principatului independent al Transilvaniei în perioada Renașterii – cea mai glorioasă a istoriei sale. În acea perioadă de așa zisă toleranță religioasă a Transilvaniei, între 1545 și 1570, numeroși sași părăseau Clujul, datorită conflictelor inter-confesionale legate de introducerea doctrinei unitariene.

Restul de sași rămași în oraș au fost asimilați de populația maghiară, orașul devenind un centru al nobilimii și intelectualității ungare. Principele Gabriel Bethlen își stabilește provizoriu curtea la Sibiu, până la debutul lucrărilor de reconstrucție a palatului princiar din Alba Iulia, majoritatea meșterilor din breslele clujene primind comenzi profitabile. În perioada 1616-1617 pietrarii clujeni sunt plecați la Alba cetate a principelui luminat, beneficiind de comenzi semnificative cu această ocazie și sticlarii, zugravii, constructorii și fabricanții de vopsele clujeni.

Cluj-Napoca_at_1759_(by_Janos_Szakal)Sărim peste aproape două secole de istorie și, la sfârșitul secolului XVII, odată cu Tratatul de la Karlovitz din 1699, Clujul devine parte a monarhiei habsburgice, intrând sub dominație austriacă. Abia din 1790 până în 1848 și apoi din nou în perioada 1861 – 1867, Clujul ajunge și el capitala Marelui Principat al Transilvaniei din cadrul imperiului austriac. Înfrângerea revoluției de la 1848 duce la instaurarea regimului absolutist.

În urma Ausgleich-ului (compromisului) prin care este constituită Austro-Ungaria în 1867, Transilvania este reintegrată în Regatul Ungariei, dar capitala se mută la Sibiu, pentru a exista o influență austriacă mai mare asupra autorităților. Acestea sunt urmele istoriei, pe care prea puțini le mai cunosc…

Lasă un răspuns