Locuri de pelerinaj creștin

Ierusalim, Roma și Santiago sunt cele mai mari locuri de pelerinaj creştin. Anual, la Santiago de Compostela ajung pe jos 200.000 de pelerini şi în jur de 3 milioane de turişti de pe toate continentele.

În inima orașului din nord-vestul Spaniei tronează catedrala catolică a Sfântului Iacob, aceasta din urmă fiind oarecum și punctul de final al pelerinajului catolic. Catedrala din Santiago de Compostela păstrează rămășițele Sfântului Iacob.

Și Ardealul are locurile sale de pelerinaj, care poartă pașii creștinilor ortodocși și catolici.

La Mănăstorea franciscană de la Şumuleu-Ciuc liturghia de Rusalii se oficiază la un altar în aer liber așezat pe dealul Şumuleu. Traseul către locul procesiunii este deschis de cordonul oficial, format din preoţi şi pelerini, care poartă Laborumul – steagul sfânt al Şumuleului. Alt loc de pelerinaj catolic este Mănăstirea Maria Radna din Lipova, Arad –  principalul loc de pelerinaj din Dieceza de Timișoara.

Mănăstirea Prislop din judeţul Hunedoara, locul unde se află mormântul părintelui Arsenie Boca, este unul dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj ortodox.

Pelerinajul la această mănăstire, în special la mormântul părintelui, se desfăşoară tot timpul, indiferent de anotimp sau de o anumită sărbătoare calendaristică. Totuși, vara sunt cei mai mulţi credincioşi care vin să se reculeagă aici.

Deşi nu a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Română, părintele Arsenie Boca se bucură de o evlavie deosebită în rândul oamenilor care îl consideră „sfânt – făcător de minuni”. Mănăstirea Prislop a fost ctitorită în secolul al XIV – lea, de către Sfântul Nicodim. Acesta a copiat la Prislop, „Tetraevangheliarul” slavon pe pergament împodobit cu frontispicii şi miniaturi, care se păstrează la Muzeul de Artă şi Istorie Naţională din Bucureşti.

În fiecare an, de Adormirea Maicii Domnului, mănăstirea Nicula este locul unde zeci de mii de pelerini vin să se închine Fecioarei Maria. Se păstrează încă tradiţia ca oamenii din diferite sate ardelene să vină în pelerinaj, pe jos, până la acest loc. De asemenea, aici este obiceiul înconjurării în coate şi genunchi a bisericii de lemn din centrul complexului mănăstiresc.

În anul 1326, Nicula era o pădure, în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului şi mânăstirii. „Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, stil maramureşean, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552.

Între 1712-1714 biserica se reînnoieşte, dar va cădea pradă unui incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn, datând din secolul XVII, strămutată aici din cătunul Năsal – Fânaţe”, se arată în istoricul aşezământului monahal.

Conversații aprinse între ardeleni

Întâmplările din ultimele zile au readus în discuție povești vechi între ardeleni. Interesant e că fiecare le interpretează în felul său 🙂 Să nu îmi spuneți că încă n-ați aflat care-i baiu? Cică ardelenii stau calmi, dar până și Cabral e negru de supărare (sic!).

Treaba stă cam așa: o firmă de găzduire web din Ardealrămâne fără curent, și odată cu ea, vreo câteva sute de bloggeri, mai mult sau mai puțin celebri: Groparu, Cabral, Eftimie, Nebuloasa, Gaben, TvDece, Alex Mihăileanu mai postau din când în când câte-un articol de apreciere la adresa celor care le țineau situl on-line când aveau câte-un spike și nu se făceau de rușine.

Radu Băzăvan aka Groparu a făcut azi o confesiune: în 2016, i-am scris jupânului de la WebFactor* (unde-mi este găzduit blogul) cu cererea de a-i plăti, chiar și retroactiv (deși m-am ferit, hiclean, de cuvântul ăsta în mailuri), hostingul pentru groparu.ro.

Omul m-a refuzat, așa că am făcut ce-am știut eu mai bine: nu numai că am donat suma unei cauze umanitare (Blogul Zolty Bogata), dar L-AM FĂCUT ȘI PE EL SĂ DONEZE. Așadar, nu sunt numai beneficiar ar hosting-ului gratis, ci i-am și făcut de bani! #blogging

#învățațidelaseniori #pișcotsuprem Îmi planificasem să repet figura în 2017; dar, în imensa mea amnezie, n-am mai apucat, că finalul de an a fost roller coaster; însă am avut eu grijă să compensez singur. PS: Sper să nu se supere pe mine că public pe FB o discuție privată, voi să nu faceți ca mine.

Interesant e că „jupânul” își amintește altceva, cum că dumnealui l-ar fi îmboldit pe  gropar să doneze unei cauze umanitare bănetul care i se cuvenea, și că a fost singurul cu atitudinea asta, de a încerca să-i facă un virament. Și că tare îl bate așa un gând să-i ardă pe mulți. Atunci treaba suna ca o amenințare, acum i-a ieșit, chit că involuntar. Și uite așa blogosfera s-o fi-nvățat că nimic nu-i gratis, sau dacă-i gratis, are costuri ascunse.  Ñò bíñe.

*Firmă cu reclamă gen: începand cu 2008 Webfactor este Parallels Platinum Partner, cel mai mare producător de software de automatizare pentru hosting si virtualizare de servere. … de backup profesionala si a da posibilitatea clientilor ca, in caz de evenimente neplăcute, sa aiba la dispozitie optiunea de a restaura datele lor fara a pierde ceva.

 

Turism în Transilvania

Agitație mare pe litoralul românesc de 1 mai, în special la cluburile de fitze din Mamaia. În special la Nuba Beach Club, inaugurat chiar la debutul mini-vacanței, unde au fost invitate numeroase vedete, sosirea acestora provocând și incidentul cu elicopterul prezentat în programele TV de știri.

O altă știre susține că s-a comandat o sticlă de șampanie de 100.000 euro, însă cluj.buzz anunța că era expirată:  a fost de fapt o acţiune de marketing a cluburilor. ANAF a declarat că de 1 mai nu s-a vândut nicio sticlă de şampanie cu valoarea aceasta.

Totuși, pentru o sticlă de şampanie de 6 litri, un turist turc a plătit 50 de mii de lei. Probabil că de aici s-a rostogolit gogoașa banilor sparți în cluburile de fiţe din Nordul litoralului. Inspectorii antifraudă au dat şi 92 de amenzi. Totuși, valoarea amenzilor a fost de cinci ori mai mică decât anul trecut.

Anul acesta, reprezentanţii ANAF au avut o politică bazată pe prevenţie. Întâi avertismente, apoi amenzile. Cu tot acest tam-tam media, hotelurile și localurile turistice din Ardeal ajung să le concureze pe cele de pe Litoral, care își scot banii doar în sezonul de vară.

Potrivit IBC Focus, o companie care monitorizează șantierele HoReCa din țară, folosind modulul Market Intellingence de pe Victa.ro pentru a afla în ce județ au fost dezvoltate în ultimul an cele mai multe investiții, Clujul a atras într-un an investiții în hoteluri, restaurante și spații de agrement mai mari decât Constanța.

Studiul publicat pe platforma Hotelinvest relevă că, deși numeric vorbind Constanța conduce, în Cluj se construiesc proiecte mai scumpe. Mai precis, Constanța depășește Clujul cu 142 proiecte versus 111 proiecte. Valoric însă, Clujul conduce cu proiecte în valoare de 900 de milioane de lei, în vreme ce în Constanța, în perioada ianuarie 2017 – martie 2018, valoarea proiectelor înregistrate a fost de 535 milioane de lei.

Cât privește suprafețele, Constanța conduce cu peste 670.000 de metri pătrați de suprafață construită versus 480.000 la Cluj. În urmă cu doar câteva zile, la Cluj s-a mai deschis un hotel de mari dimensiuni, pe segmentul superior de piaţă. Cu 121 de apartamente abia inaugurate, cei de la Platinia susțin că piața Clujului nu doar că suportă investiții noi în domeniu, dar chiar că unitatea lor poate ajunge la un grad de ocupare de 55% în primul an de operare.

Datele statistice arată că numărul de turiști străini e în creștere la început de an în Cluj. Astfel, potrivit Direcției Regionale de Statistică, în perioada 1.02 – 28.02.2018 unităţile de turism în funcţiune cu minim 10 locuri-pat, au oferit turiştilor 4565 camere cu 9275 locuri. În perioada 1.01 – 28.02.2018 au fost cazaţi 71.768 turişti, din care 12.484 turişti străini (reprezentând 17,4% din totalul turiştilor). Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017,  numărul turiştilor străini a crescut cu 11,2%.

Orbán, acest Tăriceanu maghiar…

Fiindcă tot s-au terminat alegerile din Ungaria cu un discurs anti-Soroș al lui Vikor Orbán, să de amintim azi de cel care a dat numele celui mai prestigios premiu american pentru jurnalism. Premiul Pulitzer este un premiu similar cu Nobel-ul acordat cercetătorilor, scriitorilor și oamenilor de știință din întreaga lume sau cu premiul Oscar din cinematografie.

Premiile Pulitzer se acordă anual pentru merite deosebite în realizarea de reportaje, fotografii, literatură, jurnalism online sau înregistrări muzicale (acoperă actualmente 21 de genuri). Numele câștigătorilor este anunțat de regulă în luna aprilie, iar cei pentru 2018 vor fi anunțati mâine.

S-au constituit printr-un fond lăsat în anul 1904 de jurnalistul american de origine maghiară Joseph Pulitzer. Premiaților li se acordă din 2017 suma de 10.000 $ americani. Dar ce legătură au aceste premii cu România sau Ungaria? Niciuna, dacă nu ținem cont că în Ungaria tocmai s-a mai închis un ziar, în vreme ce în Romania supraviețuiește doar presa fidelă FIDESZ.

În altă ordine de idei, maghiarii din România au votat 97 la sută FIDESZ, după cum anunță portalul corbiialbi.ro, tot aceștia remarcând și că fenomenul apropierii maghiarilor din Transilvania de Ungaria a luat un avânt fără precedent, iar marea majoritate a maghiarilor – deși plătesc impozite și taxe în România – își caută orizonturile nu la București, ci la Budapesta, în vreme ce autoritățile din România stau cu brațele încrucișate, trăgând din umeri.

Aceștia susțin că România ar trebui să demonstreze într-un mod spectaculos că cetățenii săi maghiari aparțin României, deci problemele lor se rezolvă la București și nu la Budapesta – doar această atitudine pragmatică închizând gura acelora (numeroși) care pun sub semnul întrebării respectarea drepturilor minoritare în România.

Avem o minoritate maghiară numeroasă și bine organizată, însă lipsa culturii politice, înțelepciunii, lipsa tradițiilor civice și lipsa liderilor adevărați fac din România o țară tot mai confuză, izolată și fără orizonturi – încheie portalul citat. Așa cum Orbán a distrus ideea liberală în Ungaria, clica lui Dragnea distruge în România orice șansă de stat social, notează cluj.pro. Citiți mai multe aici.

 

Războiul care nu va mai avea loc

Privind retrospectiv, declanșarea unui război pare o fatalitate. Despre WW1 se spunea întâi că ar fi avut drept cauză asasinarea principelui moştenitor al Imperiului Austro-Ungar. Apoi, că ar fi fost, de fapt, o confuzie între sentimentele personale ale monarhilor europeni și judecata politică.

Propriu-zis primul război mondial a fost o luptă pentru supremaţie între Marile Puteri. Această luptă surdă pentru dominaţie a atras, prin alianţe militare, toţi sateliții super-puterilor vremii.  Retrospectiv, putem spune că WW1 a fost deznodământul unei lupte pentru supremaţie prelungite de-a lungul secolului al XIX lea, un conflict pregătit de tensiunile acumulate de-a lungul timpului şi de ambiţiile unor lideri politici europeni.

Despre al doilea și cel mai întins război din istorie putem spune că a fost continuatorul primului. Nu era clar de la început unde va avea loc, și nici chiar că va avea loc: Polenfeldzug, invazia Poloniei de către Germania nazistă a surprins pe toată lumea, mai puțin pe ruși și pe slovaci. A fost precedată de pactul Ribentropp-Molotov, în urma căruia Przedmoście rumuńskie, capul de pod românesc a devenit inutil, servind doar ca punct de trecere al tezaurului și guvernului polonez.

În orice caz, nici Marea Britanie și nici Franța nu voiau să se implice într-un conflict împotriva Germaniei.  Primul ministru britanic Chamberlain considera că o politică împăciuitoare avea să ducă la evitarea celui de-al doilea război mondial, iar Polonia, deși ciuntită de Danzig și culoar, va rămâne independentă. Când vorbim despre războiul ultim, al treilea, putem spune că nu va mai avea „loc” nu pentru că n-o să se întâmple, ci pentru că are loc peste tot, în satul global.

Nu mai are generic și nu scrie undeva, mare, data. Dar și la celelalte războaie a fost cam la fel: s-a scris ulterior. Azi războaiele se duc prin intermediari, adică greul îl poartă alte țări, nu marile puteri (treaba asta are și un nume: război proxy). În plus, ele sunt în tot mai mare măsură economice: știrile despre atacul aliat cu rachete asupra Siriei au menționat costul fiecărui proiectil.

Artefacte gepide în județul Cluj

Ardealul era o provincie secundara a regatului gepid – numit Gepidia – centrul acestuia fiind estul Sirmiei, și cuprinzând Banatul, vestul Olteniei și al Tarii Hategului. Regatul a rezistat două secole, fiind învins de longobarzi iar  rămășițele sale, cucerite de avari ceva mai târziu, în secolul al VI-lea.

Scurtă istorie a regatului gepid

După moartea lui Attila în anul 453, conducătorul militar Ardaric (care luptase alături de acesta până pe Câmpiile Catalaunice, infanteria cuirasată a gepizilor fiind una din cele mai puternice cohorte ale armatei hunilor) se ridică alături de ostrogoți împotriva fiului acestuia, Ellak.

Îi învinge pe huni in batalia de la Nedao, din Panonia si pune bazele unui regat Gepid pornind de la curbura vestica a Carpatilor și până la râul Tisa (estul Câmpiei Panonice). Scriitorii bizantini din sec. al VII-lea foloseau pentru zona Oltenia-Banat și denumirea Gepidia. Istorici precum Malcolm Todd îi numesc pe gepizi drept cei mai misterioși dintre toate triburile germanice ale perioadei migratoare.

Chiar dacă centrul regatului era pe actualul teritoriu al Serbiei la Sirimium, Apahida pare să fi fost și ea o capitală (religioasă?) a regatului gepid.  Alte surse istorice consideră mormintele de la Apahida ca fiind ostrogote, nu gepide. În orice caz, ambele triburi germanice, foste vasale hunilor și având mercenari în armata lor, au devenit federați ai Imperiului roman.

Pentru că apărau granițele imperiului, acești mercenari primeau un subsidiu anual de 100 pounds aur (~ 45 kg).

Pannonia gepidă a fost ocupată temporar de longobarzi, care, aliați cu avarii euroasiatici, au distrus regatul gepizilor (566), după care longobarzii au migrat mai departe în Italia (568), sub conducerea regelui Alboin (căsătorit cu fiica ultimului rege gepid, Rosamunda).

Situri arheologice în județul Cluj

Resturile gepizilor au fost asimilate de avari și alte populații din Pannonia și vestul Transilvaniei. Au rămas în urma lor o serie de situri arheologice gepide în care s-au găsit artefacte prezentate în imaginile următoare:

Iată o piesă importantă din tezaurul de la Apahida atribuit gepizilor, aflat în prezent, nu în totalitate, la Muzeul național de Istorie din București.

Este vorba de un inel de aur cu sigiliu pe care este inscripționat (probabil, în jurul interpretării existând controverse) Omharus și se află în prezent la Muzeul Național din Ungaria. Descoperirea a fost făcută pe când Transilvania făcea parte din Imperiul Austro-Ungar.

În august 2004, la Vlaha, a fost descoperită o necropolă cu 202 morminte datând în secolul al VI-lea d.Hr. Au fost deshumate piese de ceramică, articole de bronz și o armură.

Și la Turda a fost descoperit un mare mormânt gepid si o comoară. Comoara, atribuită unei prințese gepide, a fost găsită de arheologul Mihai Bărbulescu, în timpul unor săpături care au avut loc în ruinele castrului roman al Legiunii a V-a Macedonica. Citiți mai multe despre comoară aici.

Aceste ruine au fost folosite pe post de loc de înmormântare în perioada migrațiilor de către gepizi. Alte obiecte de podoabă și cult gepide au fost descoperite la Someșeni și recent, în nordul Clujului la Chinteni. Alte surse documentare găsiți aici în engleză.

Ardealul, toponime

Artefactele gepide, descoperite recent în comuna Chinteni de lângă Cluj, ne duc înapoi în istorie la regatul acestor „stramoși” ai ardelenilor. Se presupune că în zona Apahida s-ar fi aflat o curte regală gepidă.

Două lucruri interesante de spus aici. Primul este că toponimul Ardeal se trage fie din maghiarul erdély  = pădure, fie de de la marele conducător gepid Ardaric (probabil mort prin 460 d. Hr.), care dupa moartea lui Attila în 453, se rascoala impotriva Hunilor, Gepizi-1îi învinge in batalia de la Nedao , în Panonia si pune bazele unui regat Gepid in Transilvania zilelor noastre de la curbura vestica a Carpatilor și pana la râul Tisa.

Acest regat va dăinui cam 200 de ani (475-675) si va fi unul din cele mai importante entitati statale ale istoriei est-europene, care de facto va cristaliza istoria Bizantina pe aceste locuri.

Al doilea lucru interesant ar fi etimologia poporului gepid, o denumire cu care i-au botezat romanii, ei considerandu-se (auto-numindu-se) Giflas. Iordanes, in vestita sa lucrare și una din cele mai specializate în aceasta perioada istorică (disponibilă aici), găsește etimologia gepizilor, numindu-i gepanta (care ar însemna – cei inceti sau mai “molcomi”) lucru caracteristic ardelenilor până în zilele noastre.

Infanteria cuirasată a gepizilor a fost una dintre cele mai puternice cohorte ale armatei hunilor, a cărei expansiune spre Vest a fost oprită abia în urma bătăliei de pe Câmpiile Catalaunice, când generalul roman Flavius Aetius a reușit să îl înfrângă pe regele hun Attila. Gepizii, conduși de regele Ardaric, au luptat alături de huni, apoi s-au răsculat împotriva lui Ellak.

Gepizii sunt veriga dintre germanici și latini. O altă traducere a numelui lor ar fi gepaida = „geții cei înceți”, dată probabil și de modul de deplasare al trupelor.  Este însă exagerat să considerăm că numai ei ar fi strămoșii ardelenilor.

Mai degrabă este vorba de resturi de populație gepidă care au rămas în Ardeal și s-au amestecat treptat cu populatia bastinașă, fiind oricum în număr foarte mic față de masa populatiei daco-romane. Ca dovadă sunt tocmai puținele morminte, numărul mic de cuvinte de origine gepidă și numărul nu foarte mare de indivizi cu parul deschis la culoare și trăsaturi faciale germanice. Desi ardelenii, în general, au tenul mai deschis decat oltenii si muntenii, totuși majoritatea ardelenilor nu prea au trasaturi germanice.

Cei mai multi ardeleni sunt bruneți și sateni, în vreme ce blond-roscatii si satenii deschisi sunt mai putini la număr – deci ar fi o exagerare sa afirmi ca gepizii au adus un așa mare aport la geneza ardelenilor, iar numele lui Ardaric, un aliat fidel al lui Atilla, să fi rămas atât de important în istorie. Ultimul rege gepid, Kunimond, moare aprox. în jurul anului 560 (fiica sa, prințesa Rosemond, este subiectul unei legende dramatice), după care regentul gepizilor este deja un avar iar posesiunile gepizilor sunt vasale avarilor, dar neocupate încă de aceștia – se poate discuta de un regat gepido-avar.

În 610-611, avarii împreună cu longobarzii cuceresc toată peninsula Balcanică și ataca Bizantzul. Majoritatea avarilor migreaza spre sud, ramânând pe loc doar această entitate gepido-avară. Slavii se rascoală în 623-624 si cuceresc aproape toate posesiunile avare, iar exact în acelasi timp (sic) ar fi apărut încp un migrator turcic (ungurii zic ca au fost secuii – teorie discutabilă), care împreună cu slavii lichideaza prin 675 tot ce a rămas din aceasta entitate. Teoria, destul de controversată, este numita de unguri “teoria dublei cuceriri” sau în maghiară “kettős honfoglalás”.