Patria a posteriori

Când am auzit  declarația parodică a fostului adjunct al SRI din Vinerea mare am realizat că omului îi lipsește nu doar simțul umorului, ci și simțul măsurii.

Ce încredere poți avea cei care nu spun nimic, care tac cu subînțeles, crezându-se și subtili pe deasupra, pretinzând, sub acoperirea secretului de stat, să li se acorde încredere nelimitată? După străveziul apropo la Iuda, Coldea a încheiat apoteotic și agramat:

Evident ca orice trădător, destinul lui a sfârşit (sic!) tragic.

A mima discreția trecând sub tăcere numele lui Iuda o fi, într-adevăr, o subtilitate – una pe care presa a ignorat-o, căci majoritatea relatărilor suprimă acel pasaj. Din relatări pare că Florian Coldea a jucat puțin teatru, dar că, în același timp, crede sincer că încă există trădători și că el însuși a slujit corect interesele țării.

Aici este adevărata problemă: cine definește interesele de securitate ale țării?

Din declarația lui Coldea reiese că el și apropiații săi hotărau singuri ce e bine și e ce rău pentru România. Fostul șef operativ al SRI nu spune nimic despre linia strategică pe care a urmat-o, despre obiectivele și eventual victimele colaterale, încât publicul s-ar putea lăsa convins de patetismul tonului său că  s-ar putea să aibă ceva dreptate cu trădătorii.

De aceea declarația sa de presă de la ieșirea de audieri este și una înșelătoare, nu doar parodică și (involuntar) blasfemiatoare.  Nu știu ce fac Tanda cu Manda acolo, doar rebus, ori dacă mai scapă vreo informație din asta haioasă, gen, știută toată lumea – dar la ieșire hai să facem noi aluzii să părem subtili. Întrebarea e acum: suntem agenți, ori nu mai suntem? Dar iată cât de misterios și-a încheiat , declarația de la ieșirea din Comisia SRI generalul în retragere Coldea:

O să revenim cu alte precizări pe măsura întâlnirilor noastre cu membrii comisiilor.

Sună ca finalul unui articol sau comunicat de presă. Oare o fi scriind acum  la gazete? Sau e o simplă deformație profesională? După cum afirmă editorialistul DW Horațiu Pepine „acum știm sigur că fostul șef operativ al SRI este în neregulă, căci el se raportează la ceva care ne scapă complet și care a scăpat oricărei dezbateri democratice, fie și într-un cadru selectiv”.

Apropo de sferodocții din SRI care au ajuns să predea la UBB și UVT, până și deviza serviciului e demnă de Corneliu-Zelea Codreanu: „Patria a priori”. O fi scris-o cineva promovat de la circulație, crezând că e ceva legat de prioritate? Sau se referea la unde dai și unde crapă – după expresia demonstratio a priori.

Centenar România, faza pe Academie

Odată absolvită cu brio faza pe grădiniță a Centenarului România, sau mă rog, cea pe desene – în care s-a optat pentru cel mai ciudat logo posibil – zilele trecute am intrat în etapa pe școală, sau de recrutare de personal.

Câteva cuvinte despre acest logo: dincolo de faptul că este greșit, nu are nici suflet, în ciuda „aspectului” semi profesionist și indian. Și sloganul sună aiurea… cum adică sărbătorim împreună? Ca și cum am fi putut și separat, ne-am fi urcat în sus, ori am fi avansat înainte. Nu spune nimic de fapt – și cel mai rău, nu transmite niciun mesaj emoțional sau rațional. Doar spune, ca să nu tacă, la fel ca bulinuțele acelea colorate de deasupra, care au o formă și niște culori.

În fine, eșec total, dar să răsuflăm greu și să revenim la etapa doi. Cu această ocazie academicianul Eugen Simion a ieșit în presă cu câteva declarații, de fapt săgeți aruncate în direcția premierului Tudose:

„Se întâmplă lucruri care ne îngrijorează. Am auzit că se organizează, în momentul de faţă, o nouă reformă. S-a întâmplat cândva când un guvern a interzis oamenilor mai în vârstă să mai lucreze. Este o măsură atât de… iraţională împotriva culturii.

Noi vrem să menţinem la Institutele noastre oameni mai în vârstă, pentru că ei ştiu carte. Nu putem face marile dicţionare fără aceşti oameni. Se anunţă că trebuie să-i scot iarăşi pe oamenii ăştia, să-i oblig să renunţe la pensie. Dar ei au muncit 50 de ani pentru pensia asta. Și tocmai acum îi obligăm să iasă, când avem nevoie de ei?

S-a sugerat prin cancelarii că un tânăr cu o cameră de filmat trezește mai mult interes de Ziua limbii române decât 100 de academicieni. Aş vrea să îi comunic direct primului-ministru,am auzit că este un om dintr-o bucată, dar eu nu ajung să vorbesc cu el şi vă rog pe dumneavoastră: să nu ne facă răul ăsta!  Dacă dăm afară academicieni și angajăm bloggeri în Academie, facem un rău imens.

Nu ştiu ce economii poate face Ministerul așa, să ne lase şi pe noi să gândim puţin. Noi trebuie să rămânem o naţiune culturală. Nu este vorba de naţionalism aici! Ci pur şi simplu să fii român, european, să îţi iubeşti cultura ta, să vrei ca ea să existe şi să se afirme odată cu limba ta şi cu naţiunea ta.

Asta este o chestiune foarte importantă”, a declarat Eugen Simion, directorul Institutului de Istorie şi Teorie Literară “George Călinescu” din cadrul Academiei Române. Dacă nu v-ați dat seama până acum, acest citat include și un pamflet. Las cititorii să extragă singuri micii de Kaufland din discursul academicianului nostru, iar până atunci, aștept în continuare faza pe Academie.

De ce mai (iunie) venim în Piață?

Pentru că nici acum nu s-a terminat… Pentru că în 27 de ani n-am scăpat de ei… De incompetenți, de hoți, de anti-guvernanții noștri, de neiubitori de copii, de neiubitori de dreptate.

Pentru ca mulți ne revoltam degeaba de 27 de ani, pentru că nici dacă cineva i-ar fi „consiliat”, pe gușterii ăștia din Parlament și Guvern, nu găsea mai multe motive să ne facă să ieșim… în stradă!

Pentru că îi batem cu umorul și cu calmul, cu non-violenta, pentru ca tot ceea ce scriem pe pancartele noastre (pe genunchi, cu pixul, de multe ori…) e ADEVARAT!

Pentru că ei nu plătesc suficient de mult pentru toate neroziile făcute în dauna omului simplu, și pentru că nu vor să plătească nici în viitor. Pentru că avem copii cu gânduri de plecare, și pe care poate-i vom ține aici, lângă noi! Pentru ca avem părinți, pe care cu timpul i-am convins ca nu exista dreptate, ci doar interese personale, ale clasei politice actuale.

Pentru că avem voie sa vorbim tocmai datorită celor nevinovați, care au murit în 89 și la Mineriade. Și pentru că nimeni, niciodată, nu va avea voie sa arunce la gunoi tricolorul!

Sorin Alexandru Șontea

Patrioi sau patrioți?

Dacă tot făceam diferența de nuanțe între patriotism și naționalism, de ce nu ne-am permite și un calambur, cauzat de recentele evenimente internaționale? Incidentul a avut loc în strâmtoarea Bosfor, iar avarierea navei de recunoaștere rusești de către un cargobot din Togo încărcat cu oi românești a făcut să se umfle vâna belicoasă a multor patrioți de pe facebook.

Vedeți în imagine cum arăta vasul cu pricina, plecat din portul Midia-Năvodari cu aproape 9.000 de mioare la bord și care, potrivit presei turce, nu a suferit avarii semnificative în urma coliziunii. Nava rusească, în schimb, s-ar fi scufundat la două ore și jumătate de la coliziune, iar marinari au fost salvați de o navă a pazei de coastă turce…

Așadar, ceea ce n-au reușit de secole armata, aviația și marina noastră, scufundarea vreunui barcaz rusesc, a reușit un cargou Togolez (o fi fost din flota vândută?) ajutat de ceață pe Bosfor. Se pare că tot strategia mioritică aduce rezultate, cu sprijinul întâmplării. Înfruntarea a decurs fără mari victime de moment, cu excepția lui Gheorghiță, berbecuțul de cart al ciobanului Ghiță care-și făcea un selfie, drept pentru care animalul a fost sacrificat a doua zi – pentru neatenție – prin fezandare pe catarg și apoi rotire la proțap.

Surse apropiate serviciilor miliare au informat agenția Russia.today că americanii ar fi inițiat deja contacte cu partea românească privind disponibilitatea noastră de a contribui la înzestrarea flotilei cu elemente ovine care să permită obținerea supremației aeriene absolute pe flancul estic al NATO.

foto: Marius Coman/click

De asemenea, surse apropiate marinei militare au scăpat în cutiile poștale de e-mail ale presei regionale informația că flota româneasca ar fi trimis ordine de încorporare tuturor stânele de oi înregistrate.

Toți ciobanii cu bâte noduroase și clop în dotare vor fi încartiruiți rezerviști cu gradul de fruntași, iar cei care vin în plus cu cu măgari și câini, direct sergenți. Toate aceste manevre, în speranța ca până la sfârșitul anului să formeze un detașament de vânători de dealuri și valuri, capabil să lichideze întreaga flota rusa!

* cu cotribuția cititorilor (și scriitorilor!) de pe facebook