Ardelenism și românism

Alianța care a speriat Vestul readuce în discuție disputa ardelenism vs românism. Potrivit psihologului Daniel David de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, astăzi nu mai există diferenţe majore între provinciile istorice din acest punct de vedere, al valorilor psihoculturale.

David este autorul volumului „Psihologia poporului Român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală”. O cercetare derulată între anii 205 şi 2015. 

M-am uitat în analizele pe care le-am făcut în 2015 la valorile psihoculturale fundamentale. 

„M-am uitat la nivelul de încredere interpersonală, cum este văzută munca, la partea asta de organizare comunitară, la partea legată de voluntariat, la partea legată de cooperare – deci la dimensiunile psihoculturale care dau arhitectura unei zone. Şi prin prisma acestor valori psihoculturale majore…

Nu există diferenţe importante între vechile provincii istorice ale României.

„Nici măcar între noile redesenări în cele opt arii de dezvoltare regională.  Şi acolo am făcut analize şi pe trăsături de personalitate, şi pe nivelul de inteligenţă, deci practic nu sunt diferenţe majore. Există o moştenire diferită dar dacă te uiţi la date poţi spune cu curaj că românismul, arhitectura românismului bate şi ardelenismul definit larg şi muntenismul definit larg şi moldovenismul”, a declarat psihologul în emisiunea România te priveşte de pe LOOK PLUS.

Exemplele oferite sunt sugestive. „La un eveniment pe care l-am avut la Bucureşti, când aveam o prezentare despre psihologia românilor, după ce am spus această concluzie, a venit la mine un prieten mai în vârstă şi mi-a spus: Daniel, cum poţi să spui că nu sunt diferenţe fundamentale între ardeleni şi bucureşteni? Eu sunt ardelean, de 30 de ani locuiesc în Bucureşti, încă nu am reuşit să mă integrez în cultura de aici.

Şi i-am spus – domnule profesor, dumneavoastră dacă aţi fost analizat în diverse studii, dumneavoastră fiind din Ardeal, aţi fost socotit din Bucureşti în eşantion. Deci ideea este asta: atâţia ardeleni în ultimii 20, 30, 50 de ani sau poate de-a lungul istoriei, în ultimii 100 de ani, atâţia ardeleni s-au mutat şi au mers spre sudul ţării, atâţia moldoveni au venit spre Ardeal şi spre Banat, încât a mai insista pe diferenţe între provincii este foarte greu, cel puţin pe dimensiunile psihoculturale majore.

Eu acum dacă aş fi într-un studiu şi aş fi testat aş fi socotit în eşantionul Clujului. Dar eu ca tradiţie şi cultură vin din zona Satu Mare, unde sunt totuşi unele nanţe, unele diferenţe. Mutarea populaţiei dintr-o zonă în alta a produs o oarecare omogenizare”, a mai declarat David. 

Prorector al Universităţii Babeş-Bolyai, Daniel David nu s-a ferit să comenteze aprecierile unor intelectuali publici care vorbesc despre diferenţele de esenţă dintre ardeleni, munteni și moldoveni. 

Noi trebuie să facem o distincţie: cum suntem prin prisma unor atribute psihoculturale, cum ne credem prin prisma acelor atribute şi cum am vrea să fim.

Problema este că de foarte multe ori teoretizările despre psihologia românilor au fost făcute de oameni care nu erau psihologi, din diverse motive. Psihologia a fost desfiinţată în perioada comunistă, psihologii nu au ocupat poziţii de influenţă culturală foarte puternice în România. Au curajul să se pronunţe despre cum sunt sau despre cum ar trebui să fie românii oameni care au ajuns la o anumită notorietate în ţară şi atunci încep să aibă păreri despre români.

Cum sunt, cum ar trebui să fie. Însă adesea mulţi dintre ei au făcut confuzii între cum suntem, cum ne credem şi cum am vrea să fim. În psihologie, noi separăm aceste niveluri. Şi atunci da, există o mulţime de intelectuali şi din zona Ardealului, şi din zona Banatului, şi din zona Partium- Sătmar, Maramureş, din Moldova, din Oltenia, care vorbesc despre particularităţile acelor zone. Şi le accentuează. Din punctul meu de vedere, acele discursuri sunt bune”, a mai spus David…

Dar ele nu arată cum sunt acele zone ci cum cred ei că sunt sau cum ar vrea să fie.

 

Alianța sau Antanta Vestului?

Antantele sunt alianțe (sau blocuri) politico-militare, făcute cu scopuri anexioniste. Din păcate, la asta mă duce cu gândul recent re-botezata Alianță a Vestului, făcută cu scop propagandistic de 4 primari PNL-iști din Ardeal. Plictisiți de atâta administrație, cei 4 se cred regi (sau ași?) și s-au gândit pe final de an să mai facă nițică politică.

Dacă în etapa incipientă a promovării acestei asocierii informale nu a scos la iveală decât dorința de mărire și auto-laudatio a careului de primari, acum treaba se complică. Nu știu dacă și cine le scrie discursurile pentru presă, dar dacă le-au făcut din capul lor, prost cap au avut – vorba basmului popular. Pentru că impresia pe care o lasă comunicatele aruncate în presă este că avem în față un bloc care vrea să se „rupă”, ca ritm de dezvoltare, de restul țării.

Însă nimic din ce propun cei patru nu este fezabil, și mai ales, nici nu intră în atribuțiile lor. Primarii Clujului, Timișoarei și Aradului nu reușesc să rezolve problemele de trafic din propriile orașe, și vor conexiuni de mare viteză între ele? În plus, parcursul Timișoarei e diferit de cel al Clujului, cele două orașe fac parte din regiuni de dezvoltare diferite, șamd.

Robu, de exemplu, e conștient că ar putea face un megalopolis cu Aradul, ce nu pricep eu este ce caută Boc în ecuația asta și de ce nu a făcut (pentru că s-a lăudat că patrulaterala este „invenția” sa), dacă tot voia fonduri europene, un bloc cu alte  orașe (de exemplu, Baia-Mare) din regiunea Nord-Vest? Iar explicația este că nu se înțelege cu Cherecheș, actualul primar al orașului.

Concluzia rândurilor de mai sus ar fi că avem de-a face cu o alianță politică, bazată pe afinitățile partinice ale celor 4. Pentru că, după părerea mea, evident subiectivă (deoarece locuiesc la periferia Clujului, ignorată de edil), cea mai eficientă administrație o face Bolojan, cel mai puțin vocal dintre cei patru. În sprijinul acestei afirmații stă faptul că e cam singurul capabil să facă un pod, cum este recent inauguratul pod al Centenarului din Oradea.

Ceilalți par preocupați mai degrabă să cheltuiască bugetul cu planuri fantasmagorice gen metrou cu care să mai câștige vreo trei mandate. Revenind la sensul termenului antantă, aceasta este (sau era, în perioada Războiului mondial) și o alianță militară – și aici surprinde, printre scopurile fostei patrulaterale, în special un domeniu amintit de Robu, în care autoritățile locale nu prea au atribuții: securitate.

Ce vor să „inoveze” orașele din Ardeal în acest domeniu al securității, poate un fel de poliție federală? Că locală au, ca vai de ea. Și atunci, despre ce vorbim, despre federalizare? Sursă foto: pressone.ro