Locuri de pelerinaj creștin

Ierusalim, Roma și Santiago sunt cele mai mari locuri de pelerinaj creştin. Anual, la Santiago de Compostela ajung pe jos 200.000 de pelerini şi în jur de 3 milioane de turişti de pe toate continentele.

În inima orașului din nord-vestul Spaniei tronează catedrala catolică a Sfântului Iacob, aceasta din urmă fiind oarecum și punctul de final al pelerinajului catolic. Catedrala din Santiago de Compostela păstrează rămășițele Sfântului Iacob.

Și Ardealul are locurile sale de pelerinaj, care poartă pașii creștinilor ortodocși și catolici.

La Mănăstorea franciscană de la Şumuleu-Ciuc liturghia de Rusalii se oficiază la un altar în aer liber așezat pe dealul Şumuleu. Traseul către locul procesiunii este deschis de cordonul oficial, format din preoţi şi pelerini, care poartă Laborumul – steagul sfânt al Şumuleului. Alt loc de pelerinaj catolic este Mănăstirea Maria Radna din Lipova, Arad –  principalul loc de pelerinaj din Dieceza de Timișoara.

Mănăstirea Prislop din judeţul Hunedoara, locul unde se află mormântul părintelui Arsenie Boca, este unul dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj ortodox.

Pelerinajul la această mănăstire, în special la mormântul părintelui, se desfăşoară tot timpul, indiferent de anotimp sau de o anumită sărbătoare calendaristică. Totuși, vara sunt cei mai mulţi credincioşi care vin să se reculeagă aici.

Deşi nu a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Română, părintele Arsenie Boca se bucură de o evlavie deosebită în rândul oamenilor care îl consideră „sfânt – făcător de minuni”. Mănăstirea Prislop a fost ctitorită în secolul al XIV – lea, de către Sfântul Nicodim. Acesta a copiat la Prislop, „Tetraevangheliarul” slavon pe pergament împodobit cu frontispicii şi miniaturi, care se păstrează la Muzeul de Artă şi Istorie Naţională din Bucureşti.

În fiecare an, de Adormirea Maicii Domnului, mănăstirea Nicula este locul unde zeci de mii de pelerini vin să se închine Fecioarei Maria. Se păstrează încă tradiţia ca oamenii din diferite sate ardelene să vină în pelerinaj, pe jos, până la acest loc. De asemenea, aici este obiceiul înconjurării în coate şi genunchi a bisericii de lemn din centrul complexului mănăstiresc.

În anul 1326, Nicula era o pădure, în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului şi mânăstirii. „Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, stil maramureşean, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552.

Între 1712-1714 biserica se reînnoieşte, dar va cădea pradă unui incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn, datând din secolul XVII, strămutată aici din cătunul Năsal – Fânaţe”, se arată în istoricul aşezământului monahal.

Conversații aprinse între ardeleni

Întâmplările din ultimele zile au readus în discuție povești vechi între ardeleni. Interesant e că fiecare le interpretează în felul său 🙂 Să nu îmi spuneți că încă n-ați aflat care-i baiu? Cică ardelenii stau calmi, dar până și Cabral e negru de supărare (sic!).

Treaba stă cam așa: o firmă de găzduire web din Ardealrămâne fără curent, și odată cu ea, vreo câteva sute de bloggeri, mai mult sau mai puțin celebri: Groparu, Cabral, Eftimie, Nebuloasa, Gaben, TvDece, Alex Mihăileanu mai postau din când în când câte-un articol de apreciere la adresa celor care le țineau situl on-line când aveau câte-un spike și nu se făceau de rușine.

Radu Băzăvan aka Groparu a făcut azi o confesiune: în 2016, i-am scris jupânului de la WebFactor* (unde-mi este găzduit blogul) cu cererea de a-i plăti, chiar și retroactiv (deși m-am ferit, hiclean, de cuvântul ăsta în mailuri), hostingul pentru groparu.ro.

Omul m-a refuzat, așa că am făcut ce-am știut eu mai bine: nu numai că am donat suma unei cauze umanitare (Blogul Zolty Bogata), dar L-AM FĂCUT ȘI PE EL SĂ DONEZE. Așadar, nu sunt numai beneficiar ar hosting-ului gratis, ci i-am și făcut de bani! #blogging

#învățațidelaseniori #pișcotsuprem Îmi planificasem să repet figura în 2017; dar, în imensa mea amnezie, n-am mai apucat, că finalul de an a fost roller coaster; însă am avut eu grijă să compensez singur. PS: Sper să nu se supere pe mine că public pe FB o discuție privată, voi să nu faceți ca mine.

Interesant e că „jupânul” își amintește altceva, cum că dumnealui l-ar fi îmboldit pe  gropar să doneze unei cauze umanitare bănetul care i se cuvenea, și că a fost singurul cu atitudinea asta, de a încerca să-i facă un virament. Și că tare îl bate așa un gând să-i ardă pe mulți. Atunci treaba suna ca o amenințare, acum i-a ieșit, chit că involuntar. Și uite așa blogosfera s-o fi-nvățat că nimic nu-i gratis, sau dacă-i gratis, are costuri ascunse.  Ñò bíñe.

*Firmă cu reclamă gen: începand cu 2008 Webfactor este Parallels Platinum Partner, cel mai mare producător de software de automatizare pentru hosting si virtualizare de servere. … de backup profesionala si a da posibilitatea clientilor ca, in caz de evenimente neplăcute, sa aiba la dispozitie optiunea de a restaura datele lor fara a pierde ceva.

 

Turism în Transilvania

Agitație mare pe litoralul românesc de 1 mai, în special la cluburile de fitze din Mamaia. În special la Nuba Beach Club, inaugurat chiar la debutul mini-vacanței, unde au fost invitate numeroase vedete, sosirea acestora provocând și incidentul cu elicopterul prezentat în programele TV de știri.

O altă știre susține că s-a comandat o sticlă de șampanie de 100.000 euro, însă cluj.buzz anunța că era expirată:  a fost de fapt o acţiune de marketing a cluburilor. ANAF a declarat că de 1 mai nu s-a vândut nicio sticlă de şampanie cu valoarea aceasta.

Totuși, pentru o sticlă de şampanie de 6 litri, un turist turc a plătit 50 de mii de lei. Probabil că de aici s-a rostogolit gogoașa banilor sparți în cluburile de fiţe din Nordul litoralului. Inspectorii antifraudă au dat şi 92 de amenzi. Totuși, valoarea amenzilor a fost de cinci ori mai mică decât anul trecut.

Anul acesta, reprezentanţii ANAF au avut o politică bazată pe prevenţie. Întâi avertismente, apoi amenzile. Cu tot acest tam-tam media, hotelurile și localurile turistice din Ardeal ajung să le concureze pe cele de pe Litoral, care își scot banii doar în sezonul de vară.

Potrivit IBC Focus, o companie care monitorizează șantierele HoReCa din țară, folosind modulul Market Intellingence de pe Victa.ro pentru a afla în ce județ au fost dezvoltate în ultimul an cele mai multe investiții, Clujul a atras într-un an investiții în hoteluri, restaurante și spații de agrement mai mari decât Constanța.

Studiul publicat pe platforma Hotelinvest relevă că, deși numeric vorbind Constanța conduce, în Cluj se construiesc proiecte mai scumpe. Mai precis, Constanța depășește Clujul cu 142 proiecte versus 111 proiecte. Valoric însă, Clujul conduce cu proiecte în valoare de 900 de milioane de lei, în vreme ce în Constanța, în perioada ianuarie 2017 – martie 2018, valoarea proiectelor înregistrate a fost de 535 milioane de lei.

Cât privește suprafețele, Constanța conduce cu peste 670.000 de metri pătrați de suprafață construită versus 480.000 la Cluj. În urmă cu doar câteva zile, la Cluj s-a mai deschis un hotel de mari dimensiuni, pe segmentul superior de piaţă. Cu 121 de apartamente abia inaugurate, cei de la Platinia susțin că piața Clujului nu doar că suportă investiții noi în domeniu, dar chiar că unitatea lor poate ajunge la un grad de ocupare de 55% în primul an de operare.

Datele statistice arată că numărul de turiști străini e în creștere la început de an în Cluj. Astfel, potrivit Direcției Regionale de Statistică, în perioada 1.02 – 28.02.2018 unităţile de turism în funcţiune cu minim 10 locuri-pat, au oferit turiştilor 4565 camere cu 9275 locuri. În perioada 1.01 – 28.02.2018 au fost cazaţi 71.768 turişti, din care 12.484 turişti străini (reprezentând 17,4% din totalul turiştilor). Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017,  numărul turiştilor străini a crescut cu 11,2%.