Viceprimărița maghiară a Clujului, condamnată

Curtea de Apel Cluj a comunicat azi sentința în cazul fostei viceprimărițe a Clujului, condamnată la doi ani și opt luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă și spălare de bani. Obiectul „traficului” au fost câteva abonamente la festivalul UNTOLD.

Iată reacția Annei Horvath, care la termenul anterior refuzase munca în folosul comunității – condiție pentru pronunțarea unei sentințe cu suspendarea executării pedepsei, în cazul unei eventuale condamnări:

Înainte să vorbesc despre sentință, doresc să spun câteva cuvinte despre circumstanțele de azi dimineață, deoarece cred că au un mesaj. Decizia Curții de Apel Cluj, care ar fi trebuit să fie una rostită în mod public, a fost amânată de trei ori, ultima dată pentru vineri dimineața la 8.30. La ora 8 Curtea s-a pronunțat deja, în spatele ușilor închise. Dacă e inuman ceea ce s-a întâmplat aici, astăzi, vă las să decideți fiecare.

Din păcate, această decizie demonstrează, fără îndoială, că, dacă ”autoritățile locale” ale statului securist au decis, în urmă cu doi ani, să declare că viceprimarul maghiar din Cluj-Napoca reprezintă un factor de risc pentru securitatea națională și să o elimine din spațiul public, arătând o lecție și pentru suporterii acesteia, atunci pot acționa în acest sens fără nicio rezervă.

Îmi voi exercita – ne vom exercita – dreptul de a face apel. Procesul va fi transferat la Înalta Curte de Casație și Justiție din București”.

Omul de afaceri Fodor Zsolt, care acceptase munca în folosul comunităţii, a primit doi ani şi şase luni cu suspendare. Surse foto: szabadsag.ro și foter.ro

Marșul secuilor

Tîrgu-Mureș găzduiește Monumentul Secuilor Martiri (în maghiară Székely vértanúk emlékműve), dezvelit în anul 1875, pentru a aduce un omagiu revoluționarilor executați în 1854.

10 martie este considerată Ziua Libertății Secuilor, comemorând eroii martiri Gálffy Mihály, Horváth Károly şi Török János, executaţi pe 10 martie 1854, la Tîrgu-Mureş, de către autoritățile austriece.

Întocmai cum își doreau și sașii sau românii ardeleni, după 1867, și secuii și-au doresc libertate, în momentul constituirii statelor naționale.

Participanţii la acţiune s-au adunat în jurul orei 16,00 la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş purtând steaguri secuieşti sau ale Ungariei. Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a organizat acest marș ca protest la actualul proiect de regionalizare, amânat de câțiva ani.

Oamenii veniţi din numeroase comunităţi locuite de maghiari au rostit rugăciuni împreună, au scandat „Autonomia”, iar unii dintre liderii acestora au susţinut discursuri pro-autonomie. Printre participanţi s-a aflat şi europarlamentarul Tokes Laszlo care a susţinut un discurs.

În timpul acţiunii, participanţii au afişat şi un steag secuiesc de mari dimensiuni, iar apoi au pornit în marş pe străzile din Târgu Mureş, spre sediul Instituţiei Prefectului unde ar urma să depună o petiţie adresată Guvernului şi Parlamentului României prin care se solicita autonomia Ţinutului Secuiesc.

Mitingul de protest de la Târgu Mureş pentru autonomia Ţinutului Secuiesc a fost organizat de Consiliul Naţional Secuiesc, după care a urmat de un marş al secuilor de care s-a ocupat Asociaţia „Siculitas”.

Potrivit anunţului iniţial al organizatorilor la acţiune erau aşteptate circa 40.000 de persoane. În realitate, la miting au participat ceva mai mult de 2.000, iar la marș 3.000, maxim 4.000 de persoane – potrivit presei locale.