Topul orașelor unde vrei să te muți din Cluj sau București

Dacă ești fan Ardeal, în rândurile de mai jos găsești un top al orașelor unde vrei să te muți din București sau Cluj.

Asta pentru că vine o vreme în viața orășeanului dintr-o metropolă aglomerată (fie ea București sau Cluj, deși orașul de pe Someș e mai multă aglomerat decât metropolă) când simte că-i vine să-și ia lumea în cap. Fie dintr-un motiv anume (șefii, traficul, vecina), fie din mai multe adunate (agitația din oraș și de la serviciu). Cert e că din varii motive, Bucureștiul nu mai reprezintă un loc capabil să seteze viitorul României, ci o aglomerație urbană urâtă de oameni. În ultimii anii migrația internă din România a atins un nivel record:

Conform Institutului Național de Statistică, doar în 2016 (iar tendința a continuat în 2017) aproape 400.000 de oameni și-au schimbat domiciliul dintr-o localitate a României în alta.

Aici ar fi interesant de aflat motivația lor, sau câți dintre migranții interni și-au dorit un upgrade (un câștig mai bun, îmbunătățirea condițiilor de viață) și câți un downgrade (un trai mai liniștit sau mai ieftin, într-un oraș unde se câștigă mai puțin și prețurile sunt mai mici), pentru că cifra reprezintă exact 10% din populația activă a României, dar nu cred că statistica oferă astfel de informații. Cifra relevantă ar fi vârsta migranților, pentru a afla dacă sunt cei care vor un upgrade (dacă migranții sunt tineri) sau un downgrade (oameni aproape de vârsta de pensionare).

Revenind la ipoteticul clujean sau bucureștean – subiect al articolului nostru – fie că e doar student sau născut în marele oraș, viața de aici l-a pregătit oricum pentru ce-i mai rău, așa că de ce să nu aleagă răul mai mic? Mai-micile orașe de provincie au fiecare dezavantajele lor, însă dacă omul știe ce vrea, s-ar putea să găsească un pic de liniște, departe de viața agitată a capitalei. Dacă se poate lipsi de efervescența aceea pe care o dau tinerii Bucureștiului, Iașului, Clujului sau Timișoarei, în România există câteva variante fezabile.

  1. Oradea mare – are aeroport, centrul arată din ce în ce mai bine, prețurile locuințelor sunt rezonabile; de muncă se găsește. Mai multe detalii aici.
  2. Sibiu – aeroport, investiții care aduc tot mai multe locuri de muncă în zona industrială, festival de teatru și de film documentar (Astra)
  3. Brașov – pentru peisaj și apropierea de capitală. Infrastructura sa rutieră este bună, îi lipsește doar aeroportul (și metroul, o gogoriță a administrației locale). Spre deosebire de multe alte orașe din Ardeal fără drum de centură (vezi Cluj) sau cu un drum ocolitor pe o singură latură (cazul Albei Iulii ori Sibiului), în Brașov nu ești nevoit să traversezi tot orașul când vrei să ieși din el în direcția opusă. Salariile sunt mai mici ca în București, dar cu toate astea orașul e mai scump din cauza turismului dezvoltat. Problema cu segregarea între IT-iști și restul salariaților este prezentă și aici, iar Brașovul tinde sa devină un rai al programatorilor, asemeni Timișoarei și Clujului.
  4. Arad (Oradea mică) – este într-un top al INS privind migrația în Ardeal, datorită zonei industriale care oferă locuri de muncă, drept pentru care au venit mulți olteni în oraș. Chiar dacă ar putea trece drept un oraș cochet datorită centrului (zona dintre Teatrul Ioan Slavici și primărie), calitatea serviciilor publice îl trag mult în jos – dar asta nu știu decât cei care locuiesc deja acolo. Ce se vede chiar și cu ochiul liber al turistului sunt stadioanele distruse sau ștrandul lăsat în paragină.
  5. Făgăraș – ca alternativă ieftină la Brașov. Ești la 30 minute de Brașov și tot atât de aeroportul din Sibiu. Foarte mulți locuitori sunt plecați la muncă în Spania și Italia, chiriile sunt mici, iar localurile cochete.
  6. Cluj  – acum cinci ani era prima alternativă la București, atât pentru studenți cât și pentru IT-iști, astfel că era destinația favorită a hipsterilor, datorită TIFF și a altor avantaje culturale. După o perioadă de autopromovare păguboasă, orașul s-a aglomerat, așa că alternativele hipsterimii sunt acum Timișoara și Brașov. Despre aventura mutării mele în Cluj, citiți volumul disponibil aici.
  7. Turda – o alternativă ieftină la Cluj, localitatea se află la 25 km de aeroportul Avram Iancu. Orășelul are Teatru și Salină – iar în jurul acesteia se dezvoltă diverse variante de recreere: club hipic, hoteluri cu SPA. De vizitat și Cheile Turzii. Important nod de autostradă și un (viitor) mare centru logistic.
  8. Deva – un oraș mare dar liniștit, cu centură și drumuri bune prin județ, chiar bucăți de autostradă (sic!). Bine poziționat în centrul țării, locuințe ieftine.
  9. Baia Mare – pentru traiul decent, mai ieftin ca în Cluj, peste 140 mii de locuitori, aeroport, drumuri bune în oraș și în tot județul, parcuri și spatii verzi peste tot: este situat la poalele Carpaților orientali, aproape de Ungaria și Ucraina. Centrul cultural academic este plin de viață, Cluj la trei ore cu mașina, femei frumoase, diverse și spectaculoase combinații între români, maghiari, ucrainieni, slovaci și țigani etc.
  10. Alba Iulia – deși se vrea smart city, nu este decât unul small. Singurul motiv să vii aici este Universitatea „1 Decembrie”, în caz că vrei să studiezi (biblioteca Batthyanaeum oferă cea mai mare colecție de incunabule din România) ori să predai istoria sau arheologia, și IT-ul – dacă ai o calificare în acest domeniu.

Depind bibliotecile de sensul cuvintelor?

Unele da, iar Batthyaneum nu este orice fel de bibliotecă: accesul este permis aici doar în baza unei autorizaţii, instituţia fiind de obicei închisă, iar exteriorul degradat nu vesteşte comoara ce se ascunde în interior. Batthyaneum este de fapt cea mai veche instituţie de cultură din Transilvania,  care păstrează 80% din cartea medievală occidentală a României şi 70% din incunabulele ţării.

Incunabulele sunt primele tipărituri, apărute între anii 1450 şi 1500, şi realizate prin gravarea textului în lemn. Una dintre cele mai preţioase cărţi ale bibliotecii Batthyaneum este un fragment dintr-un manuscris carolingian, datând din anul 810, scris în latină, cu cerneală de aur, cunoscut sub denumirea de Codex Aureus sau Evangheliarul de la Lorsch.

Reprezentantul Bibliotecii Naţionale, instituţie în cadrul căreia funcţionează Biblioteca Batthyaneum, a depus la dosarul procesului care stabilește dreptul de proprietate asupra manuscriselor, documente solicitate de judecător la termenele anterioare.  Este vorba despre listele de inventar ale instituţiei din Alba Iulia, precum şi un număr de 29 de file în limba latină reprezentanând hotărâri judecătoreşti de la începutul secolului al XIX-lea privind procese între moştenitorii episcopului Batthyány Ignác, întemeietorul Bibliotecii Batthyaneum.

Latina medievală în care sunt scrise documentele încurcă instanţa de judecată, avocatul Arhiepiscopiei Romano-Catolice găsind un traducător autorizat care să le prezinte instanței în limba română.

Arhiepiscopia Romano Catolică de Alba Iulia a depus, la rândul său, la mijlocul lunii ianuarie, în cadrul procesului privind dreptul de proprietate asupra Bibliotecii Batthyaneum, traducerea testamentului episcopului Ignatius Batthyany, realizată de expertul propus de instituţie.

Traducerea aparţine profesorului Buzogany Desideriu de la UBB Cluj-Napoca, expert propus de instituţia religioasă şi acceptat de instanţa de la Curtea de Apel Alba Iulia. Deocamdată nu s-a luat în discuţie niciuna dintre cele două traduceri prezentate, judecătorii oferind celeilalte părţi – Biblioteca Naţională a României, prin Biblioteca Batthyaneum – posibilitatea să analizeze traducerea şi să formuleze obiecţii.

La termen anterior, în luna noiembrie, a fost depusă traducerea realizată de profesorul Ioan Aurel Pop, rectorul UBB, pentru Biblioteca din Alba Iulia. Arhiepiscopia Romano-Catolică a adus atunci obiecţii cu privire la traducerea din limba latină a testamentului contelelui Ignatius Batthyany în anul 1798, prin care acesta a donat Provinciei Transilvania şi Bisericii, Biblioteca şi Institutul astronomic Batthyaneum. Decizia privind cele două traduceri va fi luată de instanţă, iar o sentinţă finală va aparţine, cel mai probabil, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.  Citiți mai multe despre acest proces aici.

Limba latină pune probleme în procesul privind proprietatea asupra Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia. Hotârâri judecătoreşti vechi de 100 de ani au fost admise ca probe în procesul de la Curtea de Apel.

Curtea de Apel Alba Iulia a reluat miercuri, 13 septembrie 2017, dezbaterile în dosarul Bibliotecii Batthyaneum. Părţile implicate au depus mai multe înscrisuri, un nou termen fiind stabilit de complet pentru data de 8 noiembrie.